Zi istorica in familia noastra :D

Ne-am hotarat in graba sa il ducem pe Razvan la gradinita. Nu a prea fost de bunavoie, ci mai mult ca sa o menajam pe mama – 2 pitici nazdravani pare a fi prea mult pentru ea. Asa ca am decis. Am vorbit cu cineva pentru intrare – da, nu se poate altfel!, ne-am hotarat pentru o gradinita in Dr Taberei, nu ca mi-ar placea foarte mult sa ma plimb prin oras, dar e foarte aproape de cabinetul de kinetoteapie. Si cum nu o sa scapam curand de asta, am zis sa le cuplam; il luam de la gradi si il ducem la kineto, fara sa mai alergam prin ploaie/vant/zapada dupa autobuz. Dupa ce am dus fisa si ce ne-au mai cerut, am asteptam sa vedem cand o sa fie ziua cea mare. Am crezut ca va fi dupa vacanta, nu asa repede. Dar… nu! 22 octombrie a fost prima zi! Razvan a fost incantat, ne-a intors imediat spatele, nici nu i-am zis „pa”, s-a dus la jucarii. Pe la 11 am sunat educatoarea sa intreb cum e si daca il iau la pranz – adica la 1, si mi-a zis ca s-a jucat cu copiii, cu jucariile, a mancat la masa frumos cu ceilalti, deci n-a avut nicio problema de integrare. Acum, imi cam pare rau ca l-am luat la 1, era cam nedumerit si azi a zis ca nu sta sa doarma acolo. E greu de convins sa faca ceva dupa ce stie ca se poate face si altfel 😦 Vedem! Eu sper sa ramana si sa doarma acolo.

Si… totusi, cu toata incantarea lui aratata, ieri dupa-amiaza, stateam in balcon si mancam floricele. El punea floricele din punga in cutiuta si invers, pana la un moment dat cand le-a dat pe jos. Cum nu le puteam lua de pe jos si manca, am luat matura sa le strang. S-a pus pe plans ca de ce i le iau, desi avea cutia plina, si la un moment dat in plansul lui, mi-a zis ca nu se mai duce niciodata la gradinita. Niciodata! biiiine, am zis, deci era nevoie sa te descarci. Chiar ma gandeam cat o sa il tina bucuria si veselia. Nu cred ca a plans ca nu ii place, ci doar ca e un inceput, totul e nou, altfel, inclusiv trezirea atat de dimineata. Ieri m-a intrebat de ce l-am trezit atat de noapte, ca el voia sa se duca ziua la gradinita! :)) Da, era cam putina lumina afara la 7 jumate, ieri.

Sa vad cum e azi, daca e dispus sa incerce sa doarma acolo, daca nu, va trebui sa ne mai chinuim un pic.

Eu sunt foarte mandra de comportamentul lui. Si da, am avut emotii. La fel si al sau tata. Noi am fost cu emotiile si el cu distractia 😀

Acest articol a fost publicat în Gradinita. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s