Razvan si kinetoterapia

Am inceput kinetoterapia de acum 2 saptamani. Prima saptamana a fost de acomodare, sau asa am vrut eu sa fie. A fost rugamintea lui Razvan sa il ia usor fetele, sa se obisnuiasca, ca nu a mai facut de ceva vreme. A fost Iuliana in prima saptamana, si, dupa cum stiu, Razvan a fost destul de relaxat. Ii place mai mult la Iuliana, pentru ca, desi e mai stricta cu Razvan, ii stie foarte bine programul si nu e speriat. Cu Andra e alta poveste: pe ea a descoperit-o mai tarziu, ii face niste mobilizari nasoale, il solicita maxim, si, oricat s-ar stradui sa nu ii fie frica, nu poate scapa de ea. E bine intiparita in creieras 😦 si se sperie doar cand i se spune ce urmeaza. Asa ca, in a doua saptamana, cand a fost Andra, si Razvan a fost morocanos, suparat si furios. Am incercat sa ii explic ca e spre binele lui si ca, de fapt, nu il doare tare, pentru ca nu mai are probleme acum la intindere, dar nu am reusit pe moment mare lucru. Poate in timp se va mai domoli frica lui. Sambata, cand s-a suparat pe mine din nu mai stiu ce motiv, mi-a spus ca nu o sa se mai duca la gimnastica niciodata, ca nu mai face cum vrem noi. Fara nicio legatura, fara nicio vorba despre kineto. Am inteles ca e suparat. Voi incerca sa compensez pe alta parte orele astea, cu sustinerea ferma a puctului de vedere ca gimnastica il ajuta mult. Sper sa inteleaga intr-o zi si sa nu ma mai acuze de rautate si mai stiu eu ce. Stiu ca ii e tare greu, il inteleg foarte bine, dar vreau sa ii fie bine pe viitor. E atat de mic ca sa inteleaga chestiile astea! Dar, spuse constant, ii raman in capsor si intr-o zi va intelege.

Pana atunci, continuam cu chinul. Sper sa facem si miscarea pe inot cat de curand si sa ii si placa.

Eu sunt mandra de rezultatele lui si stiu ca o sa ii fie bine!

Acest articol a fost publicat în Lupta cu spasticitatea. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

4 răspunsuri la Razvan si kinetoterapia

  1. Valentina zice:

    E foarte importanta kinetoterapia! Dar la fel de importanta e motivatia copilului! Kinetoterapeutul trebuie sa stie lucra cu copiii (fiecare copil e diferit). As vrea sa gasesc reteta pentru voi, astfel incat kinetoterapia sa nu fie privita ca un chin (de catre copil), cei mai multi parinti inteleg (la fel si voi).
    Miscarile pe care le face la kinetoterapie se pot reproduce si in joc, in parc, la inot. Atunci cand copilul e angrenat in activitati care ii fac placere lucreaza mult mai bine.

    Spor la treaba!

  2. MIHAELA zice:

    buna seara! va rog mult sa-mi spuneti dupa cat timp de la operatie a reusit sa puna , Razvan, piciorusul jos! m-i se pare o vesnicie, parca a inghetat tmpul!

    • In prima zi dupa cele doua saptamani, a refuzat sa mearga. Cred ca i-a fost teama si nu am insistat. A doua zi, de abia seara si-a facut curaj sa mearga si a exagerat; a mers cu bicicleta, cu kartul, a urcat scarile, a coborat. Cred ca a facut febra musculara ca urmatoarea zi nu s-a dat jos din pat. Apoi, a mers singurel cat a simtit ca poate. Cand nu a mai putut, l-am luat in brate. Dupa vreo trei saptamani alerga prin curte :)) Inca schiopata, dar cu timpul si-a dat drumul foarte bine.

  3. MIHAELA zice:

    MIHAIL are incizii la ambele picioare si la manuta dreapta. la stangul are doar una si se poate ridica pe picior, pe langa pat. piciorul stang nici macar nu-l atinge de pamant. are 2 incizii la sold, una pe coapsa, treiin spatele geninchiului si doua la glezna. avand in vedere ca are doar 15 zile de la operatie… daca ar fi mai multa rabdare…

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s